Ce este meditatia?

Poate meditatia sa scada stresul si sa imbunatateasca activitatea cerebrala?

“Oricine ar trebui sa mediteze pentru 20 minute zilnic, doar daca nu este foarte ocupat; in acest caz, ar trebui sa mediteze pentru o ora” spune intelepciunea Zen.

Cu siguranta obiceiul de a medita poate fi cultivat cu usurinta de catre oricine, fie ca este copil, si aceasta avand un rol esential in dezvoltarea armonioasa a sa la nivel mental-emotional, fie ca este vorba de un adult, folosindu-te de unelte potrivite scopului tau.

Practica meditatiei pe durate mai lungi sau mai scurte de timp, insa consecventa, poate aduce imbunatatiri pe multiple niveluri si pentru a sustine aceste afirmatii, exista deja o multime de studii si cercetari stiintifice. Unul dintre ele, a avut loc la Harvard Medical School pe durata a 8 saptamani, in cadrul unui program special, masurand schimbarile ce au loc in creier, in zonele asociate cu memoria, stresul, empatia si echilibrului interior.

Cercetatorii au raportat schimbari masive la nivelul materiei cenusii, asociind cresterea starii de relaxare, efecte fiziologice si cognitive care durau pe parcursul intregii zile.

Sarah Lazar, profesor al Harvard Medical School si unul dintre cercetatori, mentioneaza: ‘’Acest studiu demonstreza ca schimbarile in structura creierului pot sublinia sau intari unele dintre imbunatatirile raportate si oamenii nu se simt mai bine doar pentru ca au petrecut timp de relaxare.’’

Rolf Sovik, psiholog, Presedinte si Director Spiritual al Himalayan Institute, recomanda practica meditatiei cu inima bucuroasa, optimism si incredere ca prin aceasta practica ai nu doar tu personal de beneficiat, ci si cei din jur.

Una dintre recomandarile sale consta intr-o practica de minimum 40 zile pentru a face un salt in ceea ce se numeste Japa Yoga, sau rostire a unei mantra.

Aceste mantre sunt asociate in general cu sui generis rugaciuni pentru pacea lumii, calm si echilibru, liniste interioara sau rugaciuni catre diferite zeitati, iar pentru practica personala se folosesc cel mai bine Mala, sau siraguri de matanii, in numar de 108. Acest numar este considerat sacru si este valorizat ca atare in multe traditii spirituale. Aceasta practica va linisti mintea fara efort, impresionand sau mai bine zis impregnand subconstientul practicantului cu exact vibratia mantrei practicata.

Inteligenta si rolul anti-aging al meditatiei

Dovezi stiintifice rezultate in urma studiilor la Massachusetts General Hospital, Harvard Medical School, Charlestown, Boston si Institutul de Neuroimagistica Bender, Justus Liebig Universität Giessen, Giessen, Germania, sugereaza ca meditatia poate reduce declinul in domeniile cognitive specifice si in structura creierului. Ceea ce s-a constatat in mod specific a fost faptul ca la practicantii meditatiei, atat inteligenta cat si procesul de imbatranire cat si degenerarea creierului, se produce mult mai lent.

Esantionul de studiu a fost unul de varsta mijlocie, imbunatatind performanta cognitiva, posibilitatea de a creste capacitatea de adaptare si de a incetini declinul inteligentei si arhitecturii functionale a creierului si sugereaza ca mindfulness-ul joaca un rol mecanicist in aceasta conservare.

Masaru Emoto, un doctor in stiinte ce si-a dedicat intreaga viata studiului apei si fenomenului de structurare a acesteia, a demonstrat stiintific cum prin cuvinte rostite, prin informatii scrise sau prin vizualizare, poti structura apa si prin asociere, poti modela apa din orice planta sau fiinta. Rezultatul final rezida in schimbarea calitativa a emotiilor, gandurilor si starilor interioare, in conformitate cu vibratia superioara sau inferioara a impregnarii respective, a calitatii informatiei care se impregneaza practic in apa si mai departe in structurile celulare.

16 participanti la un studiu de caz de la University of Massachusetts Center for Mindfulness, au fost supusi unui camp de rezonanta magnetica cu doua saptamani inainte si dupa experimentul unei meditatii ce a durat opt saptamani, in care acestia practicau tehnici Vipassana, observand senzatii, emotii si stari ale mintii, iar in cadrul aceluiasi experiment au primit inregistrari audio cu meditatii ghidate zilnice.

Simultan cu acest grup de participanti activi, au fost analizati subiecti non-participanti, pe acelasi interval de timp, pentru a obiectiva efectele.

Rezultatele celor care au meditat efectiv, au avut efecte notabile asupra: anxietatii, muncii de zi cu zi, relatiilor cu familia, cresterea rezistentei la stresul financiar, astm bronsic, cancer, dureri articulare si musculare cornice, depresie, perturbari ale procesului de a manca, oboseala, fibromialgie, probleme gastro-intestinale, dureri de cap, boli de inima, hipertensiune, atacuri de panica, stre post traumatic, insomnia.

In medie, grupul meditatorilor a alocat aproximativ 27 minute pe zi pentru meditatie si exercitii de atentie, iar imaginile preluate cu ajutorul rezonantei magnetice au aratat o crestere a materiei cenusii in creier, imbunatatirea memoriei, imbunatatirea imaginii de sine, cresterea compasiunii si a nivelului de introspectie.

Bruce Lipton PH.D, subliniaza modificarile pe care yoga si meditatia le aduc si care schimba practic biologia celulara.

Yoga si meditatia schimba genetica si comportamentul celular, compozitia sangelui, prin creier, acesta fiind ‘’chimistul’’ corpului in intregime. Practic, creierul preia toate experientele pe care le traim, le alchimizeaza si trimite informatia corespondenta in corp.

In timpul practicii yoga, de exemplu, apare ceea ce se numeste ‘’u stress’’, adica stresul benefic, termen mai putin cunoscut in limba romana, ce forteaza corpul sa se dezvolte armonios, fortand creierul sa produca chimicale in corp, astfel incat celulele sa de dezvolte sanatos, sa se divida si sa genereze o comunitate de celule mai buna. Cu alte cuvinte, in timpul practicii posturilor corporale, apare acest ‘’u stress’’, apar procese chimice ce determina dezvoltarea si functionarea armonioasa a 53 trilioane de celule din corpul uman, aceasta demonstrand ca yoga nu este doar o practica a exercitiilor fizice, ci o posibilitate validata de a reprograma functionarea optima a corpului si mintii noastre pana la nivel celular.

Cum sa meditezi?

Exista o singura regula clara, specificata de catre toti meditatorii de top, initiati si maestri: aceea de a avea coloana vertebrala dreapta si perpendiculara pe podea, ca si cand ar face o sui generis punte de legatura intre Pamant si Cer.

Verificam postura corpului, dreapta, activa, nerelaxata pe podea, pat sau intr-o canapea.

Pozitia picioarelor este una reconfortanta, fie ca stam incrucis, in pozitia turceste, sau in posturi Hatha Yoga destinate meditatiei, fie ca pur si simplu ne asezam pe un scaun, evitand insa sa ne rezemam spatele.

Pozitia palmelor difera de la caz la caz, functie de ceea ce vrem sa obtinem; fie plasam palmele impreunate in mudra specifica lui Buddha, intotdeauna cu palma dreapta deasupra si degetele mari unite, iar celelalte patru odihnind in poala sub nivelul ombilicului, fie ca sunt asezate pe genunchi cu palmele in sus, sau in diferite mudra (gesturi) ce atrag energie, aduc emotii si efecte specifice.

Dalai Lama adauga insa necesitatea focalizarii cu ochii semi deschisi asupra unui obiect exterior si plasand limba undeva in cerul gurii, deasupra dintilor.

Pentru cineva care a fost implicat in practica ei, intrebarea nu are sens. Insa pentru cineva care nu a avut pana acum contact cu meditatia, subiectul este inconjurat de mister. Pentru multi oameni, termenul de ‘meditatie’ sugereaza o imagine a cuiva care sta in pozitia Lotusului cu ochii inchisi si intr-o concentrare serena. Altii pot asocia meditatia cu sfintenia si spiritualitatea.

Persoanele aflate in cautarea spiritualitatii pot cauta acest lucru in diferite discipline ale meditatiei, fara sa stie ceea ce cauta cu exactitate. In sensul cel mai general, primul pas al meditatiei consta in gandirea ce se desfasoara intr-un mod controlat. Este vorba despre a decide exact cum dorste sa directioneze mintea pentru o perioada de timp si apoi face acest lucru. Inteleptul Patanjali mentioneaza in tratatul Yoga Sutra ca yoga inseamna stoparea mintii, in Sutra nr 2: yoga chitta vritti nirodha, acesta fiind practic pasul cel mai important in abordarea meditatiei superioare, dincolo de orice fluctuatie mentala.  Stagiile mai avansate ale meditatiei pot fi definite ca fiind extinderea controlata a mintii, o stare care este determinata precis prin conducerea mintii, in acest sens, dar pentru o durata mai mare de timp.

Scopurile meditatiei

Ceea ce este curios cu adevarat, este faptul ca majoritatea oamenilor nu se gandesc niciodata la gandurile lor, adeseori incepand cu momentul in care pornesc practica meditatiei. Gandurile sunt o parte importanta a fiintei noastre, pe care consideram ca le avem in mod natural. Practic, pentru un om obisnuit, absenta gandurilor este un lucru aproape imposibil si oricine poate testa propriile capacitati sau performante atunci cand isi propune sa nu gandeasca deloc fie si pentru un singur minut. Rezultatul este mai mereu acelasi, dupa nici 10-15 secunde, persoana respectiva se trezeste in valtoarea unui sir de ganduri, adeseori lipsit de coerenta si conexiune intre diferitele imagini.

Paradoxal, se poate constata ca mintea are o “minte proprie”, in timp ce incercam sa controlam mintea cu ajutorul…mintii. Lucrurile se simplifica daca intelegem structurat ca exista 2 parti ale mintii, una ce se afla sub controlul vointei constiintei proprii, in timp ce cealalta, nu. Partea controlata a mintii poate fi asimilata ca fiind gandirea constienta, in timp ce cealalta parte poate fi numita subconstient. Pentru incepatori, subconstientul nu este sub controlul vointei, nu se poate controla deci ceea ce trece in mintea constienta.

Unul dintre scopurile meditatiei, atunci, ar putea fi de exemplu, castigarea controlului asupra partii subconstiente a gandirii, in urma caruia s-ar obtine, un grad ridicat de stapanire de sine, acesta fiind un scop al meditatiei.

Aceasta explica de ce atat de multe discipline folosesc tehnici de respiratie asociate cu meditatia. Respiratia apare in mod normal automat si de aceea este sub controlul gandirii subconstiente. Daca nu controlezi in mod constient respiratia, acest lucru se va reflecta in starea ta adusa la suprafata de subconstient. Practic, prin controlul respiratiei se poate obtine controlul mintii, intrucat respiratia formeaza o legatura intre mintea constienta si subconstient.

Procesul gandirii este controlat intr-o mare parte de catre subconstient, insa poate fi controlat si de catre gandirea constienta, cum este cazul reveriei. Cand cineva se relaxeaza si nu isi da seama de acest lucru, reveria trece de la un gand la altul, fara a depune efort constient, reveria putand fi perceputa ca un punct de interferenta intre mintea constienta si subconstient.

Unul dintre cele mai importante si puternice beneficii este controlul asupra mintii subconstiente si invatarea utilizarii mintii constiente, duce la controlul proceselor mentale care de obicei se afla sub controlul subconstientului. Pas cu pas, o parte mai mare din subconstient poate deveni accesibila constientului si o data in plus se poate obtine controlul intregului proces de gandire si concentrarea deplina.

Sentimentul cel mai des intalnit atunci cand incepi practica meditatiei, este acela ca adeseori, cele doua parti ale mintii par sa actioneze independent, conflictul intre cele doua putand fi atat de puternic incat o persoana sa simta ca exista 2 individualitati separate. Este si motivul pentru care meditatorii incepatori resimt din plin faptul ca in timpul acestui conflict interior, o parte a mintii doreste sa mediteze, in timp ce cealalta parte doreste sa faca altceva, sa se miste, sa devina activa.

Meditatia poate aduce multiple beneficii. Majoritatea oamenilor invata din copilarie cum sa gandeasca si, trecand prin viata adulta, ei nu vor gandi diferit fata de cum au facut-o in copilarie. Studiile demonstreaza ca majoritatea oamenilor isi foloseste mintea intr-o modalitate ce nu difera esential de modul in care o facea la varsta de 6 ani. Prin meditatie, cine poate controla procesul gandirii, invata si sa gandeasca in noi moduri, Acela va castiga noi si bogate experiente mentale.

Meditatia poate servi si pentru a castiga o constientizare a lumii care ne inconjoara o mai mare si mai clara. Privind la ceva de tipul trandafirului in stare meditativa a constiintei, se poate vedea mult mai mult decat se observa in mod normal. S-a spus ca se poate vedea intregul Univers intr-un fir de nisip. In starea meditativa inalta, acest lucru este posbil. Cu cat creste capacitatea de concentrare, persoana poate deveni atenta la fenomene subtile care nu sunt detectabile altfel. Astfel lumea persoanei care mediteaza poate deveni mai bogata decat a celei care nu a experimentat meditatia.

O parte a surselor yogine vorbeste despre meditatie ca mijloc de a atinge perceptii extrasenzoriale (PES) in zone cum ar fi: telepatia, empatia, vindecarea, clarviziunea, prezicerea viitorului si multe altele.

Aceste aptitudini pot duce si ele la cresterea constientizarii. In starea normala de constienta, semnalele PES primite de catre minte pot fi umbrite de informatiile perceptuale care intra in creier emise de catre mintea “statica” sau “zgomotoasa”. Cum am discutat si mai inainte, statica consista in ganduri si imagini produse spontan de catre minte care nu sunt controlate de mintea constienta. In starea meditativa, cand acest zgomot sau statica sunt aduse la tacere, fenomenul PES devine gata sa discearna diferentele. Un numar de experimente PES in parapsihologie par sa indice faptul ca acest lucru este adevarat si ca meditatia intensifica efectele.

Un alt scop al meditatiei este sa puna in acord mintea cu adevaruri certe (sau Adevaruri esentiale). Cand o persoana mediu antrenata incearca sa exploreze chestiuni cum ar fi: sensul existentei, scopul real al vietii, sau caracterul ultimativ al Realitatii, raspunsurile raman evazive, doar atingand timid granitele mintii. Raspunsurile posibile acopera limita constiintei, dar sunt atat de subtile incat nu pot fi deosebite prin mintea statica.

Unul dintre adevarurile cele mai  evazive este cunoasterea Sinelui adevarat. În general, noi ne vedem doar printr-un val gros de ego. Din acest motiv este dificil sa ne vedem asa cum ne vad ceilalti, si mult mai dificil sa ne vedem adevarata, reala, esentiala noastra natura, care in textele Yoga se numeste ätman.

Auto constienta generata de catre meditatie poate de asemenea sa intareasca la nevoie anumite caracteristici ale personalitatii noastre superficiale. Astfel, o persoana cu o slaba incredere in sine si sentimente de inadaptare poate invata sa fie mai increzatoare. Poate sa exploreze motivatiile proprii si sa invete sa devina mai orientata catre interior, facand lucrurile pe care le doreste si nu pur si simplu ceea ce asteapta ceilalti de la el sa faca. Poate privi relatiile sale obiectiv si sa invete sa le imbunatateasca.

Unul din cele mai importante scopuri ale meditatiei este sa castigam constientizarea “spiritualitatii”. Desi putem fi inconjurati de oceane de spiritualitate, nu suntem in mod obisnuit atenti la ea. Intrucat se spune pe drept cuvant ca acolo unde se indreapta atentia, acolo se duce energia si de acolo se culeg roadele, in acelasi fel, senzatiile spirituale sunt destul de slabe si de obicei umbrite lumea simturilor, cu atat mai mult daca nu suntem atenti si nu suntem orientati in directia spiritualitatii.

Atunci insa cand gandurile sunt suspendate, apare o reala  “acordare” cu spiritul, ce este cunoscuta sub numele de experienta mistica. In acest sens, meditatia este cea mai importanta tehnica mistica din intreaga lume.

Tipuri de meditatie

Intr-o sintetizare nerestrictiva, iata cateva tipuri de meditatie:

1. Meditatia ca o maniera de control a gandirii – meditatie pe un subiect specific, pentru o intelegere mai adanca a acestuia. Subiectul poate fi atat concret sau fizic,  cat abstract.
2. Meditatia pe texte spirituale sau religioase si care implica concentrarea atentiei si puterea de intelegere a unor paragrafe alese din scrieri traditionale.
3. Sugestia – meditatia si re-modelarea personalitatii, in care se confrunta defectele de personalitate ale cuiva si lupta in mod activ pentru a le repara prin sistematica auto – sugestie pozitiva
4. Meditatia devotionala in care obiectul acesteia este iubirea si devotiunea catre Dumnezeu, in Bhakti-yoga.
5. Meditație Vida sau contemplare a neantului, cum ar fi Mahamudra tibetana, care este considerata in mod normal foarte abstracta si dificila pentru incepatori.
6. Meditatii vizuale sau de contemplare, care sunt externe daca se folosesc suporturi pentru (yantra-s, culori, foc, simboluri, etc) sau interne daca se folosesc imagini auto-generate in interiorul mintii.
7. Meditatii pe Mantra, ce folosesc in mod repetitiv diferite formule cu rezonanta pentru intervale lungi de timp. Cea mai buna metoda este aceea in care ne putem concentra pe bija mantra-s traditionale si sa ne unificam mental cu sunetele subtile (nada) care rezulta din emisiile mentale ale mantra –ei. Meditatia Laya-yoga este cea mai avansata in aceasta categorie, insa pentru incepatori este binevenita Japa Yoga.
8. Practicarea meditatiei, cu respectarea principiilor traditionale ale sistemului Karma – yoga si, in acelasi timp, cu scopul de a atinge o stare permanenta de constientizare si atentie, cum ar fi in unele forme de meditatie budiste si Zen.
9. Meditatie pe simturi – meditatie de interiorizare, în care ceea ce vedem, mirosim, gustam, auzim, atingem sau simtim cu corpul poate deveni suport pentru concentrare. Muzica de meditatie sau dansul Sufi Dervish pot fi exemple ale acestei categorii.
10. Meditatia de controlul gandurilor, ca in procesele Räja-yoga ale dhärana, dhyäna si samyäma.
11. Meditatia pe intrebari fundamentale ale vietii. Exemple:

• Cine sunt?
• De unde vin?
• Incotro ma indrept?
• De ce sunt aici?
• Ce vreau în cele din urmă de la viață?
• Daca ar fi sa imi retraiesc viata, ce as face cu ea?

Este cel mai probabil util sa se inceapa un program de meditatie adaptat propriei tipologii, functie de natura personala: auditiva, vizuala sau chinestetica, intrucat nimic nu poate avea efecte mai scazute sau chiar sortite esecului decat a porni intr-un program de meditatie nepotrivit. Identificarea propriei tipologii si un sfat competent in domeniu, ne pot ajuta sa structuram programul personalizat si sa incepem practica zilnica.

Succes!

Dana Tupa pentru PURNA Yoga Academy