Amețești des? Una dintre cauze poate fi oxigenarea slabă a creierului. Ce poate face respirația yoga pentru tine

Pe scurt
Una dintre cauzele amețelilor dese poate fi oxigenarea slabă a creierului. Nu pentru că n-ai oxigen în sânge, ci pentru că ajunge mai greu acolo. Oxidul nitric (NO) deschide vasele prin care circulă sângele, iar după menopauză, odată cu estrogenul, scade și capacitatea vaselor de a se dilata. Dioxidul de carbon (CO₂) ajută oxigenul să se desprindă din sânge, iar respirația grăbită, de frică sau de stres, îl risipește. Respirația yoga, pe nas, lentă și liniștită, susține ambele mecanisme.
Unele dintre femeile cu care lucrez îmi descriu aproape aceeași zi. Amețesc de-a lungul zilei, fără un motiv clar. Nu mai pot dormi întinse fără o pernă sub cap. Tensiunea le e de multe ori mare. Și, încet, au început să le fie frică să iasă singure din casă, pentru că „dacă amețesc pe stradă?”.
Amețeala are multe cauze posibile. Una dintre ele, despre care se vorbește prea puțin, e oxigenarea slabă a creierului. Și nu, de cele mai multe ori nu e vorba că n-ar fi destul oxigen în sânge, ci că oxigenul ajunge mai greu acolo unde e nevoie de el.
Predau yoga din 2008, iar din 2020 lucrez în special cu femei active la menopauză. În articolul ăsta îți explic, pe înțelesul tuturor, două molecule care decid cât oxigen ajunge la creier: oxidul nitric și dioxidul de carbon. Vei înțelege ce se schimbă în vasele tale după menopauză, de ce sedentarismul și stresul contează și ce poate face respirația yoga pentru tine.
Oxigenul nu e problema, ci drumul lui până în celulă
Când spunem „mi-e lipsă de oxigen”, ne gândim de obicei la plămâni. În realitate, oxigenul trece prin trei etape diferite, iar fiecare poate fi blocată în alt loc.
- Întâi ajunge în sânge, prin plămâni.
- Apoi e transportat prin vase până la țesuturi.
- La final, trebuie să se desprindă din sânge și să intre în celulă, unde mitocondriile îl folosesc ca să producă energie.
Poți avea sânge bine încărcat cu oxigen și, totuși, țesuturi care primesc mai puțin decât au nevoie. De aceea, de multe ori, problema nu e cât aer tragi în piept, ci ce se întâmplă cu el după aceea.
Oxidul nitric, molecula care deschide vasele
Al doilea personaj e oxidul nitric (NO). E produs în principal de endoteliu, stratul subțire de celule care căptușește vasele de sânge pe dinăuntru. Rolul lui e să relaxeze musculatura vaselor, ca să se lărgească și să lase sângele să curgă mai ușor spre țesuturi.
Dacă CO₂ ajută oxigenul să iasă din sânge, oxidul nitric ajută sângele să ajungă acolo unde e nevoie de el. Sunt două mecanisme care lucrează împreună.
Cum arată echilibrul? Nu urmărim „cât mai mult” NO. În cantități normale e o moleculă de semnalizare, care participă și la reglarea mitocondriilor. În exces, mai ales în condiții de stres oxidativ, poate face rău. Și aici, ca peste tot în corp, e vorba de echilibru.
Ce se schimbă după menopauză
Estrogenul susține producția de oxid nitric în vase. Când estrogenul scade, scade și capacitatea vaselor de a se dilata.
Cercetătoarea Kerrie Moreau a urmărit funcția endoteliului la femei sănătoase, în diferite etape ale tranziției spre menopauză. Comparativ cu femeile de dinainte de menopauză, capacitatea vaselor de a se dilata a scăzut cu aproximativ 17% în perimenopauza timpurie și cu aproximativ 35% în perimenopauza târzie, independent de vârstă și de ceilalți factori de risc.
Cu alte cuvinte, vasele încep să-și piardă din elasticitate încă din perimenopauză, cu ani înainte de ultima menstruație. E unul dintre motivele pentru care tensiunea, circulația și senzația de amețeală se pot schimba în anii ăștia.
Adaugă la asta sedentarismul, zilele lungi pe scaun, în care mușchii nu mai împing sângele prin corp, și stresul, și înțelegi de ce multe femei simt că „ceva nu mai merge ca înainte”, deși analizele de rutină arată bine. Am scris mai pe larg despre asta în articolul despre energia la menopauză.
Nasul, fabrica ta de oxid nitric
Aici ajungem la una dintre cele mai frumoase legături dintre știință și practica yoga.
Mucoasa nasului și sinusurile produc oxid nitric. Când respiri pe nas, o parte din el ajunge în căile respiratorii odată cu aerul inspirat. Când respiri pe gură, ocolești acest drum.
În 2002, doi cercetători de la Institutul Karolinska din Stockholm, Eddie Weitzberg și Jon Lundberg, au măsurat oxidul nitric din aerul expirat pe nas. Când participanții fredonau, cantitatea a crescut de aproximativ 15 ori față de expirul liniștit.
În yoga, respirația cu fredonat are un nume: Bhramari, respirația albinei. Se practică de sute de ani pentru liniștirea minții, iar cercetarea modernă începe să explice o parte din ce se întâmplă în corp.
Ca să fiu corectă cu tine: studiul a măsurat oxidul nitric din nas, la 10 bărbați sănătoși, nu din sânge. Nu putem spune că fredonatul îți dilată vasele din tot corpul. Putem spune că respirația pe nas și fredonatul pun în mișcare un mecanism natural pe care respirația pe gură îl ocolește.
CO₂, semnalul care eliberează oxigenul
Oxigenul circulă prin sânge legat de hemoglobină, o proteină din globulele roșii. Ca să ajungă în celule, trebuie să se desprindă de ea.
Aici intervine dioxidul de carbon. În țesuturile care lucrează se adună CO₂, mediul devine puțin mai acid, iar hemoglobina „slăbește strânsoarea” și eliberează oxigenul mai ușor. În fiziologie, mecanismul ăsta se numește efectul Bohr.
Cu alte cuvinte, CO₂ e unul dintre semnalele prin care corpul spune: „aici e nevoie de oxigen”.
Asta schimbă complet imaginea pe care o avem despre el. CO₂ nu e doar un „gaz rezidual” de care trebuie să scăpăm cât mai repede. În cantitatea potrivită, e partenerul oxigenului.
Când respiri grăbit, de frică sau de stres, creierul primește mai puțin sânge
Nu trebuie să alergi ca să respiri prea mult. Se întâmplă și pe scaun, când ești speriată, stresată, oftezi des sau respiri pe gură. Dacă respiri prea repede sau prea adânc pentru cât are nevoie corpul în acel moment, elimini prea mult CO₂. Starea asta se numește hipocapnie și are două efecte importante.
Primul: CO₂ dilată vasele creierului. Când scade, vasele cerebrale se strâng, iar fluxul de sânge spre creier se reduce.
Al doilea: hemoglobina ține oxigenul mai strâns și îl eliberează mai greu în țesuturi, chiar dacă nivelul de oxigen din sânge e normal.
Rezultatul poate fi exact ce descriu femeile cu care lucrez: amețeală, senzația de cap gol, greutate la concentrare, uneori furnicături în degete sau în jurul gurii.
Și aici apare un cerc pe care îl văd des, pe care l-am descris și în articolul despre modul de supraviețuire și modul de resurse. Anxietatea grăbește respirația. Respirația grăbită scade CO₂-ul și aduce amețeala. Amețeala sperie și crește anxietatea. După câteva episoade, frica de a ieși din casă începe să aibă o logică: corpul a asociat strada, magazinul sau autobuzul cu senzația aceea neplăcută.
Nu spun că orice amețeală vine din respirație. Spun doar că e un mecanism real, despre care multe femei n-au auzit niciodată.
Respirația lentă și sistemul nervos
Respirația lentă, în jur de 6 respirații pe minut, influențează sistemul nervos autonom, ritmul inimii și baroreceptorii, adică senzorii din vase care reglează tensiunea.
Într-un studiu din 2005 (Joseph și colaboratorii, citat aici), respirația lentă, la 6 respirații pe minut, a crescut sensibilitatea acestor senzori la persoanele cu hipertensiune până la un nivel apropiat de cel al persoanelor sănătoase. Efectele asupra tensiunii măsurate în timp au fost, în general, modeste, dar direcția e aceeași: un sistem nervos mai liniștit, o respirație mai lentă și mai puțină presiune pe vase.
Și mai e ceva important. Respirația lentă, fără forțare, nu „risipește” CO₂-ul. Exact opusul respirației grăbite din cercul anxietății.
Un pas mic: observă cum respiri
Nu-ți dau aici un exercițiu, pentru că respirația se învață cel mai bine adaptată fiecărei femei, iar unele tehnici populare pe internet, cum sunt cele cu ținerea respirației până la senzația de sufocare, nu sunt potrivite pentru oricine.
Îți propun doar să observi, timp de o zi, trei lucruri:
- De câte ori te prinzi respirând pe gură, mai ales când lucrezi sau când te uiți la telefon.
- De câte ori oftezi sau tragi aer adânc, „ca să-ți ajungă”.
- Cum respiri în momentele în care ți-e frică sau ești grăbită.
Dacă vezi un tipar, ai găsit deja un punct de pornire.
Ce fac eu cu femeile din programele mele
În programele mele lucrăm cu mișcare adaptată, respirație și reglarea sistemului nervos, nu cu tehnici scoase din context. Obiectivul nu e să acumulăm CO₂ și nici să producem cât mai mult oxid nitric, ci să readucem corpul la echilibru: respirație pe nas, lentă, fără forțare, plus mișcare care pune circulația în funcțiune. Dacă vrei să începi cu ceva simplu, vino gratuit în cursul „Somn și energie la menopauză”, cu acces 7 zile.
Am trecut și eu prin burnout și menopauză, cu doi ani și jumătate în care am stat în pat 16-18 ore pe zi, așa că știu din propria viață cât de mult contează să înțelegi ce se întâmplă în corpul tău înainte să încerci să-l „repari”.
Când nu e doar respirația
Amețeala are multe cauze posibile. Dacă amețelile sunt noi sau puternice, dacă vin cu durere în piept, cu lipsă de aer când stai întinsă, cu leșin sau cu tensiune foarte mare, discută cât mai repede cu medicul tău. Tot ce ai citit aici explică un mecanism, nu înlocuiește un diagnostic.
Surse
- Weitzberg E., Lundberg J.O. „Humming greatly increases nasal nitric oxide”, American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, 2002.
- Moreau K.L., Hildreth K.L. „Vascular Aging across the Menopause Transition in Healthy Women”, Advances in Vascular Medicine, 2014.
- Joseph C.N. și colab., Hypertension, 2005, citat în Natarajan și colab., Frontiers in Physiology, 2024.
- Hipocapnia: cauze, simptome și efectul asupra fluxului de sânge din creier, Respiratory Therapy Zone.
Somn bun și energie la menopauză, în 7 zile
Cursul gratuit cu acces 7 zile îți arată ce se întâmplă în sistemul tău nervos și ce poți face imediat pentru somn, energie și echilibru emoțional.
Întrebări frecvente
De ce amețesc când respir adânc?
Când respiri prea adânc sau prea repede, elimini prea mult CO₂. Vasele creierului se strâng, fluxul de sânge spre creier scade puțin și poate apărea amețeala. E un mecanism cunoscut, numit hipocapnie.
Este CO₂ dăunător?
În cantitatea normală, nu. CO₂ ajută hemoglobina să elibereze oxigenul în țesuturi și menține deschise vasele creierului. Problema apare când e prea puțin, din respirație grăbită, sau prea mult, de exemplu din exerciții de ținere forțată a respirației.
Ce e oxidul nitric și de ce contează la menopauză?
Oxidul nitric e o moleculă produsă de vase, care le ajută să se dilate. Estrogenul îi susține producția, așa că după menopauză vasele se dilată mai greu. Studiile arată că scăderea începe încă din perimenopauză.
Ajută respirația pe nas?
Nasul și sinusurile produc oxid nitric, care ajunge în căile respiratorii când inspiri pe nas. Respirația pe nas e și, de obicei, mai lentă decât cea pe gură, deci păstrează mai bine echilibrul de CO₂.
Ce e Bhramari?
Este respirația albinei din yoga, o expirație lungă cu fredonat. Un studiu de la Institutul Karolinska a arătat că fredonatul crește de aproximativ 15 ori oxidul nitric din aerul expirat pe nas, față de expirul liniștit.
Citește și
- Te trezești noaptea și nu mai adormi: de ce nu e doar „somn prost”
- Modul de supraviețuire vs. modul de resurse: ce determină deciziile tale la menopauză
- Energie la menopauză: de ce ești obosită chiar dacă faci tot ce trebuie
Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai simptome care te îngrijorează, discută cu medicul tău.